Dragii noștri, bine v-am regăsit! Reluăm seria interviurilor cu și despre superbloggeri. Astăzi v-o prezentăm pe Cornelia Crina Popa, autoarea blogului „Despre nimicuri si alte fantezii”, clasată pe locul al treilea în Spring SuperBlog 2015. Crina consideră comunitatea noastră „un loc exotic, unic în peisajul online, care creează o dependență sănătoasă”. Pasionată de artă și de SF, își exprimă creativitatea nu doar pe blog, ci și prin alte talente. Curioși să aflați mai multe? Vă invităm s-o cunoașteți mai bine:
1. Te rugăm să te prezinți. Cine este Cornelia Crina Popa, online și offline?
Online sunt o persoană care încearcă să ia în glumă lucrurile trăite offline. Câteodată însă mă copleșește gravitatea întâmplărilor, așa că redevin serioasă. Offline sunt o femeie care încearcă să facă prea multe în doar 24 de ore. Am o meserie destul de… poetică, lucrez în domeniul ariilor protejate, la autoritatea de mediu din Ploiești.
2. Blogul tău se numește „Despre nimicuri și alte fantezii”. De ce această denumire?
“Despre” pentru că am vrut să sune ca titlul unui tratat, adică ceva aproape științific. “Nimicuri și alte fantezii” deoarece am vrut să contrasteze cu aparenta seriozitate de mai înainte. În realitate, numele sugerează faptul că viața trebuie privită cu o anumită doză de ironie.
3. Ai participat la mai multe ediții SuperBlog, iar la cea mai recentă ai obținut locul al treilea, din 90 de bloggeri care au scris în cadrul competiției. Care ediție ți-a părut a fi cea mai dificilă și cum ai sintetiza experiența SuperBlog?
Din punct de vedere al volumului de muncă depusă, categoric ediția de toamnă din 2013 a fost cea mai solicitantă. În schimb, din punct de vedere emoțional, acest ultim Spring din 2015 a fost cel mai palpitant, tocmai pentru că nu am pornit cu gândul să mă aflu pe podium, dar am sfârșit dorindu-mi acest lucru. SuperBlogul este o dragoste cu năbădăi, mereu mă jur să nu mai particip și de fiecare dată îmi încalc promisiunea. Nu pentru că nu îmi place să concurez, ci pentru că îmi consumă foarte mult timp pe care și așa nu îl am!
4. În Spring SuperBlog 2015, doar 1 punct a făcut diferența între locul 2 și 3, respectiv între 3 și 4. Ce condiții se cer îndeplinite pentru a finaliza competiția pe podium? Ce recomanzi bloggerilor la prima participare în SuperBlog?
E greu să dau sfaturi, diferența mică de punctaj a demonstrat cât de dificil este pentru juriile probelor să aleagă dintre atâtea stiluri de a scrie. Aș zice că perseverența este una dintre cheile ocupării unui loc pe podium, dar mai ales capacitatea de a învăța să te adaptezi cerințelor fiecărei probe, chiar dacă simți că tema nu te caracterizează. Cert este că trebuie să ai răbdare, să îți „faci mâna” pe parcursul mai multor ediții.
5. Ce consideri cel mai plăcut / benefic aspect în participarea la o competiție de blogging creativ? Dar cel mai dificil? Dacă ai repeta experiența, ai face ceva diferit?
Plăcut este să intri în bucătăria internă a competiției, să urmărești tipologiile de bloggeri, să citești comentariile, criticile, ironiile, conversațiile spumoase, chiar și răbufnirile de personalitate. Este o efervescență care te mobilizează, te face să simți că aparții unei comunități la care nu acced mulți. Cel mai dificil este să experimentezi dezamăgirea că articolul nu îți este apreciat așa cum crezi tu că ar trebui și să admiți că există și alte păreri.
Chiar dacă mi-aș propune să fac ceva diferit, aș ajunge să fac tot ce îmi dictează sufletul sau inspirația de moment, e greu să te ții de planuri.
6. Ce probă ai propune participanților dacă ai fi juriu în cadrul SuperBlog și cum ai proceda la evaluarea articolelor?
Mie îmi plac poveștile scurte, cu final neașteptat. Aș cere concurenților să compună, pur și simplu, o poveste, în limita unui număr de cuvinte, ca să nu fie favorizat nimeni. Ficțiune și atât. Fără advertoriale. Ceva în care să poată fi apreciat talentul literar. Este cel mai greu să scrii fără temă, să fii nevoit să găsești ceva pe marginea căruia să brodezi. Evaluarea? După originalitate, stil și finalul surprinzător.
7. Ce calități consideri că ar trebui să aibă un blogger?
Dorința de a comunica, spirit de observație, să fie un pic extrovertit, să fie în stare să se autoevalueze, să aibă puterea de a-și recunoaște greșelile (chiar și pe cele gramaticale) și de a le corecta, să-i poată asculta și pe ceilalți și să poată purta un dialog, să fie versatil… Ar mai fi câteva, dar mi-e teamă că încep să descriu un model. Or, bloggerii sunt, în primul rând, oameni cu personalitate, unici.
8. Dacă (ar) exista cel puțin trei lucruri pe care bloggingul și/sau blogosfera le-ar putea schimba în bine, care ar fi acelea?
Obiceiuri de consum – bloggerii au influență în privința asta
Atitudinea față de protecția mediului – puterea exemplului contează
Modelarea cititorilor – articole de un anumit nivel, care pot schimba gusturile publicului
9. Știm că locuiești în Ploiești. Ce ar trebui să știm despre blogosfera prahoveană?
Aici m-ați prins, nu știu mare lucru. Cunosc vreo câteva persoane care sunt din Prahova, dar relația noastră se oprește la mediul online.
10. Am descoperit că, pe lângă scris, ai și un alt talent: transformi, prin pictură, materiale banale în adevărate obiecte de artă. Cum și când ai descoperit acest hobby și cât timp îi dedici? Ți-ar plăcea să devină o afacere?
Am acest hobby de aproape trei ani și a devenit pe parcurs o adevărată obsesie. Nu decorez sticle prin pictură, ci prin tehnica șervețelului și tocmai aceasta este frumusețea metodei: că dă impresia de pictură. Împart timpul liber între blog și decorarea sticlelor, în funcție de inspirația de moment. Bineînțeles că încerc să câștig bani din sticlele mele, dar nu am spirit de afaceri, câștig doar atât cât să pot continua fără să am un deficit prea mare de buget. O consider o terapie extrem de eficientă pentru psihic.
N.n. Mai multe lucrări ale Crinei pot fi admirate aici.
11. Cartea ta preferată, muzica pe care o asculți, filmul favorit, mâncarea căreia nu-i reziști sunt… ? Te rugăm să menționezi trei lucruri mai puțin cunoscute despre tine.
Există multe cărți care mi-au plăcut enorm, dar seria science-fiction Dune mi s-a părut cea mai fascinantă. Ascult multă muzică, cu condiția să fie ritmată, să mă binedispună, remixuri ale unor melodii mai vechi. Ultimii preferați sunt cei de la Awolnation. Filmul – de fapt, seria pe care am revăzut-o cel mai des și de care nu m-am săturat niciodată este Alien, urmată îndeaproape de Transformers. Mâncarea preferată este o… ciorbă, ciorba de dovleac cu smântână, mai precis.
Cât despre mine, am mărturisit diverse pe blog, dar, în ciuda atitudinii civilizate, sunt o persoană impulsivă și tind să judec oamenii cu destulă asprime. N-am avut niciodată aspirații de a conduce ceva sau pe cineva și nu sunt tocmai un jucător de echipă, prefer să fac lucrurile singură, așa cum știu eu.
12. Din articolele pe care le publici am dedus că ești mamă și te preocupă educația copilului tău (savuroase “perlele”, apropo! :). În ce măsură crezi că bloggingul poate susține un demers educațional? I-ai recomanda fiului tău să-și lanseze propriul blog, la un moment dat? (de ce da sau de ce nu?)
“Umblu” pe mai multe bloguri de părinți și văd că îi preocupă aceleași lucruri ca și pe mine. În mod sigur vocile reunite online ar putea schimba ceva în modul în care este realizată educația în această țară, dar lipsește liderul, cineva care să unifice vocile și să dea o finalitate mesajului.
Puștiul meu este vorbăreț și probabil că are potențial de blogger. Dacă va avea ceva serios și decent de spus, în mod sigur îl voi încuraja să o facă pe un blog, cu condiția ca acest lucru să vină la momentul potrivit și să contribuie la dezvoltarea sa ca adult.
13. Ce planuri de blogging ai?
Deocamdată încă învăț, încerc să asimilez informații tehnice, caut subiecte noi. Nu cred însă că mă voi cantona într-o nișă, sunt prea multe lucruri interesante pe această lume.
14. Un cuvant de încheiere, te rugăm.
Mă bucur că am avut inspirația să pătrund în comunitatea SuperBlog, este cu siguranță un loc “exotic”, unic în peisajul online. Creează dependență, una sănătoasă însă.
Întrebări din public: Cristina Lincu
15. Blogul tău, „Despre nimicuri și alte fantezii”, este foarte complex, cuprinzând nenumărate categorii din foarte multe domenii. Despre ce îți place cel mai mult să scrii?
În ultimul timp am scris cu mare plăcere despre cărți, dar aș dori să cresc ponderea articolelor despre artiști contemporani, mai ales fotografi sau oameni care fac artă în moduri mai puțin convenționale. Îmi plac bijuteriile și scriu despre acestea, este latura mea frivolă. În general, mă atrage tot ceea ce iese din tipar, de la speculații pe teme istorice și religioase, mistere, paranormal, până la comportamentul semenilor noștri.
16. La SuperBlog participi încă din 2013. Ce te-a motivat să continui să te înscrii în competiție? În toamnă, iei startul din nou? Performanța din primăvară te motivează și mai mult? Ce ți-ai propus pentru următoarea ediție?
Aș spune că mă motivează și premiile, dar mai degrabă îmi place să iau o notă mare și să mă simt ca un școlar bucuros că este apreciat. Satisfacția mai prozaică este că, pe perioada competiției, crește traficul pe blog. Eu sunt invers: odată atins un obiectiv, mă lenevesc. Bineînțeles că mă înscriu și la ediția de toamnă, dar nu garantez că voi avea aceleași ambiții și determinare ca în primăvară.
[…] Cornelia Crina Popa, câștigătoarea SuperBlog 2015, cu blogul […]